氟康唑治什么妇科炎症
|
|
|
|
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a ?ncetat s? mai existe pe 26 decembrie 1991 prin declara?ia nr. 142-H a Sovietului Suprem al Republicilor Uniunii Sovietice,[1] recunoscand independen?a a dou?sprezece republici ale Uniunii Sovietice, ?i crearea Comunit??ii Statelor Independente (CSI). ?n ziua precedent?, 25 decembrie 1991, Pre?edintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a demisionat, declarand func?ia sa desfiin?at?. ?n aceea?i zi, seara la 19:32 drapelul Uniunii Sovietice a fost coborat de pe Kremlin ?i ?nlocuit cu tricolorul rus. ?n s?pt?manile anterioare, 11 din republicile sovietice au semnat Protocolul de la Almat?, ?nfiin?and oficial CSI ?i decland ?ncetarea existen?ei Uniunii Sovietice.[2][3] Desfiin?area Uniunii de asemenea a marcat ?i sfar?itul R?zboiului Rece. Revolu?iile de la 1989 ?i dezmembrarea Uniunii Sovietice a condus la ?ncheierea unei ostilit??i de multe decenii dintre Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) ?i Pactul de la Var?ovia, care a fost o caracteristic? definitorie a R?zboiului Rece.
Multe dintre fostele republici sovietice au men?inut rela?ii stranse cu Rusia ?i au format organiza?ii multilaterale cum ar fi Comunitatea Economic? Euroasiatic?, Uniunea Statal? Rusia-Belarus, Uniunea Vamal? Euroasiatic?, Uniunea Euroasiatic? pentru a consolida cooperarea economic? ?i de securitate a acestor state.
Rezultate ?i semnifica?ii
[modificare | modificare surs?]La 25 decembrie 1991, pre?edintele sovietic Mihail Gorbaciov a anun?at ?ncetarea activit??ilor sale ?n acest post "din motive de principiu".
La 26 decembrie, Consiliul republicilor Sovietului Suprem al URSS a adoptat o declara?ie privind ?ncetarea existen?ei URSS ?n leg?tur? cu formarea Comunit??ii Statelor Independente.
Odat? cu pr?bu?irea URSS, cincisprezece foste republici sovietice au devenit independente.
Procesele de reconfigurare a spa?iului post-sovietic, ?ncerc?rile de dezvoltare activ? de la sfar?itul anilor 1980 de c?tre principalii juc?tori concuren?i ?n arena politic?: Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Fran?a, Italia, China, Japonia, Turcia ?i ulterior Rusia - au dus la o restructurare geopolitic? global? : o lume unipolar? format? cu dominarea global? a SUA ca singura superputere [4][5][6].
Cronologia Declara?iilor de Independen??
[modificare | modificare surs?]Statele cu recunoa?tere limitat? sunt afi?ate cursiv.
- (efectiv?) – 20 august 1991
Letonia (tranzi?ional?) – 4 mai 1990
- (efectiv?) – 21 august 1991
Abhazia (care apartine Georgiei) – 25 august 1990
Transnistria (fa?? de Republica Moldova) – 2 septembrie 1990
Georgia – 9 aprilie 1991
G?g?uzia (fa?? de Republica Moldova) - 19 august 1991
Ucraina – 24 august 1991
Belarus – 25 august 1991
Republica Moldova – 27 august 1991
Kargazstan – 31 august 1991
Uzbekistan – 1 septembrie 1991
Nagorno-Karabah (fa?? de Azerbaidjan) – 2 septembrie 1991
Tadjikistan – 9 septembrie 1991
Armenia – 21 septembrie 1991
Azerbaidjan – 18 octombrie 1991
Turkmenistan – 27 octombrie 1991
Republica Cecen? Icikeria (fa?? de Federa?ia Ruse) - 1 noiembrie 1991
Osetia de Sud (fa?? de Georgia) – 28 noiembrie 1991
Rusia – 12 decembrie 1991 (?n aceast? zi Sovietul Suprem al RSFS Ruse a ratificat oficial Acordurile de la Belaveja, denun?and Tratatul Uniunii din 1922, ?i a convocat deputa?ii ru?i din Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice).
Kazahstan – 16 decembrie 1991
Direc?ii ?n istoriografia destr?m?rii URSS
[modificare | modificare surs?]Istoriografia privind dizolvarea sovietic? poate fi clasificat? aproximativ ?n dou? grupe, ?i anume abord?ri inten?ionaliste ?i abord?ri structuraliste.
Cele interna?ionaliste sus?in c? colapsul sovietic nu era inevitabil ?i c? a rezultat din politicile ?i deciziile anumitor indivizi (de obicei, Gorbaciov ?i El?in). Un exemplu caracteristic de abordare inten?ionalist? este Factorul Gorbaciov a istoricului Archie Brown, care sus?ine c? Gorbaciov a fost for?a principal? ?n politica sovietic? cel pu?in ?n perioada 1985–1988 ?i c? chiar ?i mai tarziu a condus ?n mare m?sur? reformele ?i evolu?iile politice, ?i c? nu a fost condus de evenimente.[7] Acest lucru era valabil mai ales pentru politicile perestroika ?i glasnost, reformele ?n direc?ia economiei de pia?? ?i pozi?iile de politic? extern?, dup? cum a confirmat politologul George Breslauer, etichetandu-l pe Gorbaciov drept un ?om al evenimentelor”.[8] ?ntr-o not? u?or diferit?, David Kotz ?i Fred Weir au sus?inut c? elitele sovietice au fost responsabile de impulsionarea atat a na?ionalismului, cat ?i a capitalismului, de care ar putea beneficia personal (fapt demonstrat ?i de prezen?a lor perpetuat? ?n e?aloanele economice ?i politice superioare ale republicilor post-sovietice).[9]
Dimpotriv?, abord?rile structuraliste adopt? o viziune mai determinist?, ?n care dizolvarea URSS a fost rezultatul unor probleme structurale profund ?nr?d?cinate, care au plantat o ?bomb? cu ceas”. De exemplu, Edward Walker a sus?inut c? ?n timp ce minorit??ilor na?ionale li se refuza accesul la putere la nivelul Uniunii, ?i se confruntau cu o form? de modernizare economic? destabilizatoare cultural ?i, fiind supuse unei oarecare rusific?ri, ele erau totu?i consolidate de mai multe politici implementate de regimul sovietic (cum ar fi indigenizarea conducerii, sprijinirea limbilor locale ?i a?a mai departe) care au creat, ?n timp, con?tiin?e na?ionale. ?n plus, miturile de baz? care legitimau sistemul federativ al Uniunii Sovietice — cum c? aceasta ar fi fost o uniune voluntar? ?i reciproc? de popoare aliate — a facilitat secesiunea/independen?a.[10] La , pre?edintele rus Vladimir Putin a sus?inut acest punct de vedere, spunand despre sprijinul acordat de Lenin dreptului de secesiune pentru republicile sovietice, c? era o ?bomb? cu ac?iune ?ntarziat?”.[11]
Referin?e
[modificare | modificare surs?]- ^ ru Declaration № 142-Н of the Soviet of the Republics of the Supreme Soviet of the Soviet Union, formally establishing the dissolution of the Soviet Union as a state and subject of international law.
- ^ ?THE END OF THE SOVIET UNION; Text of Declaration: 'Mutual Recognition' and 'an Equal Basis' - New York Times”. Nytimes.com. . Accesat ?n .
- ^ ?Gorbachev, Last Soviet Leader, Resigns; U.S. Recognizes Republics' Independence”. Nytimes.com. Accesat ?n .
- ^ Внутриполитические процессы в России и Украине и перспективы российско-украинских отношений в период 2014-2020 гг 2014.
- ^ Monteiro, Nuno (). ?Unrest Assured: Why Unipolarity Is Not Peaceful”. International Security. 36 (3): 9–40, p. 9. doi:10.1162/ISEC_a_00064. Accesat ?n .
- ^ Superpower // Encyclopedia Britannica
- ^ Brown, Archie (). The Gorbachev Factor. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19288-052-9.
- ^ Breslauer, George (). Gorbachev and Yeltsin as Leaders. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 274–275. ISBN 978-0521892445.
- ^ Kotz, David and Fred Weir. ?The Collapse of the Soviet Union was a Revolution from Above”. The Rise and Fall of the Soviet Union: 155–164.
- ^ Edward, Walker (). Dissolution: Sovereignty and the Breakup of the Soviet Union. Oxford: Rowman & Littlefield Publishers. ISBN 978-0-74252-453-8.
- ^ "Putin: Lenin’s Ideas Destroyed USSR by Backing Republics Right to Secession", sputniknews, 25 ianuarie 2016
Bibliografie
[modificare | modificare surs?]- Aron, Leon. Boris Yeltsin : A Revolutionary Life. Harper Collins (2000). ISBN 0-00-653041-9
- Crawshaw, Steve. Goodbye to the USSR: The Collapse of Soviet Power. Bloomsbury (1992). ISBN 0-7475-1561-1
- Dawisha, Karen & Parrott, Bruce (Editors). "Conflict, cleavage, and change in Central Asia and the Caucasus". Cambridge University Press (1997). ISBN 0-521-59731-5
- de Waal, Thomas. Black Garden. NYU (2003). ISBN 0-8147-1945-7
- Gorbachev, Mikhail. Memoirs. Doubleday (1995). ISBN 0-385-40668-1
- O'Clery, Conor. Moscow 25 decembrie 1991: The Last Day of the Soviet Union. Transworld Ireland (2011). ISBN 978-1-84827-112-8
Leg?turi externe
[modificare | modificare surs?]- Photographs of the fall of the USSR by photojournalist Alain-Pierre Hovasse, a first-hand witness of these events.
- Guide to the James Hershberg poster collection Arhivat ?n , la Wayback Machine., Special Collections Research Center, The Estelle and Melvin Gelman Library, The George Washington University. This collection contains posters documenting the changing social and political culture in the former Soviet Union and Europe (particularly Eastern Europe) during the collapse of Communism in Eastern Europe and the breakup of the Soviet Union. A significant portion of the posters in this collection were used in a 1999 exhibit at Gelman Library titled "Goodbye Comrade: An Exhibition of Images from the Revolution of '89 and the Collapse of Communism."
- Lowering of the Soviet flag in 25 decembrie 1991 Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- U.S. Response to the End of the USSR from the Dean Peter Krogh Foreign Affairs Digital Archives
.png)